Vai Vai Nutrie – am îmbătrânit și lucrurile nu mai sunt la fel… De când am implini X ani, metabolismul meu abia se târăște…
Când eram mai mică, haleam de toate și nu puneam nici un kilogram… dar acum, mă îngraș și de la ciocolată! Să nu mai spunem că acușica colac peste pupăză mai vine și menopauza… DEZASTRU! am sa mă fac cât 3 balene și 10 foci de rest…
SERIOS!? Sigur nu este DIN NOU lenea și comoditatea care vorbesc!? Hai să aflăm împreună, dacă știința asta medicală numită nutriție este sau nu de acord! Că păreri avem toți multe, ca-n politică și fotbal… sau vaccinuri… dar nu înseamnă că părerile noastre sunt relevante!
Un studiu micuț – pe 6500 de indivizi și …divide… demonstrează DIAMETRAL OPUSUL! INTRE 20-60 de ani – rata metabolică per kilogram de masă NON adipoasă este LA FEL!
Ce înseamnă asta Nutrie dragă!? Asta înseamnă că masa ta NON adipoasă (Adică fără șunci bre) arde aceeași energie NESCHIMBAT între vârstele 20 și 60 de ani).
Asta înseamnă PE SCURT – că NU EXISTĂ nici o diferență între bărbați și femei (doar că bărbații au mai mulți mușchi – adică masă non adipoasă)… Dar asta nu înseamnă decât că egalitatea între sexe și feminismul trebuie promovat – de la sala de fitness până la job-uri!!! Asta pentru a ajuta și femeile să aibă aceeași masă musculară.
Și mai înseamnă TOT pe scurt – că independent de menopauza, masa ta NON ADIPOASĂ – pârlește aceeași energie… independent de vârstă sau situația hormonală!
Dar Nutrie dementă, dacă dicutăm despre energia consumată în timpul activităților fizice, ea scade… CORECT! Dar asta este o alegere personală așa că fii responsabil! Scade pt că devii sedentar odată ce crești în vârstă și alegi Neflixul în locul pașilor și canasta în locul ganterei! DAR TOATĂ MEDIA RAGE – sedentarismul ucide încet! CONCLUZIA – NU DEVENI SEDENTAR! Tot la tine în teren este minge…
DAR dragă Nutrie, o să zică o FOARTE mică parte din voi (gen aproape de insignifiant de mică) – după vârsta de 40 intervine sarcopenia (pierderea de masă musculară odată cu vârsta) – DECI – inerent începe să coboare și numărul de calorii care poate fi procesat de organism…
Concluzia – NU PIERDE MASA MUSCULARĂ! Antrenează-te cu rezistență (greutăți) și ține proteinele sus … mai ales în deficit caloric! Pisica peste gard la tine…
DA MĂI NUTRIE DISCREIERATĂ – dar eu sunt deja gras, asta înseamnă că volumul de consum de energie este prea scăzut și sunt la pierderi! DIN NOU FALS! STudiile de mai jos arată clar că pacienții ce suferă de obezitate și chiar asociată cu diabet de tip 2 au o rată de consum MAI MARE decât cei doar mușchi și fibră, dar tot pe masă NON ADIPOASĂ! Deci – Scapă de masa adipoasă, că atât timp cât o ai – te ajută prin consumul caloric per partea ne-adipoasă! Lasă capra vecinului musculos, că a ta, chiar grasă și frumoasă cum este… tot arde mai mult!
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17401138/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26838741/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22293212/
Bine mă simpaticule care ești… eu am după 60 – deci sunt la pierderi! Nici nu mai citesc articolul …
După 60 de ani, se pare că studiul demonstrează că rata metabolică începe întradevăr să intre în declin… Dar nici pe departe să fie o scuză… practic fiind o descreștere de între 0.1-0.7% per AN! Asta înseamnă că dupa vârsta de 90 de ani, vei avea o descreștere de cca 26% în materie de consum caloric per masă non adipoasă… însă realistic, probleme tale de digestie și chiar de masticație sunt net superioare pe lista de priorități la acea vârstă. Pe de altă parte, dacă deja suferi de obezitate între 30-40 de ani… și nici nu prea faci mare brânză să rezolvi asta, nutriția geriatrică de la 90+ nu reprezintă absolut nici o problemă pentru tine, așa că nu necesită să te informezi pe subiect.
CONCLUZIUNEA CONCLUZIONATĂ este că totuși karma metabolică este PREA BLÂNDĂ cu noi și tot noi suntem cei vinovați și responsabili de propriul nostru destin. Doar că asta este tendința umanității… mai degrabă să găsească scuze, decât să facă ceea ce este drept și corect.
Sunt de-a dreptul curios… ce domenii credeți voi că primesc la fel de multe scuze ca nutriția… hai să empatizăm multidisciplinar!
Stay Smart and Stay Frosty!
CONSILIERE personalizată direct cu Nutria NutriGo la un click distanță – http://www.nutrigo.ro/consiliere-on-line/
ACCES PREMIUM NutriGo – https://www.nutrigo.ro/premium/ (învață să fii propriul tău nutriționist și Nutria îți pune la dispoziție TOATE uneltele informaționale de care ai nevoie: -calcule calorice, distribuția de macro-nutrienți specifică ție pe mese și zile, rețete delicioase gata calculate, planuri alimentare și de mișcare fizică! + Acces la Grupul secret al Nutriei dedicat și exclusiv numai pentru clienții premium NutriGo.
www.facebook.com/nutrigo.ro/ – Postările nutri-științifice ale Nutriei (like și urmărește pe facebook)
http://www.nutrigo.ro/ TOATE articolele și rețetele
Nutriei https://www.instagram.com/nutrigo.ionut.ignat/ Insta-Nutria
https://www.youtube.com/c/FunandfoodRo/ Vlogurile Youtube ale Nutriei
https://www.tiktok.com/@ionut.ignat.nutrigo sau vă aștept pe TikTok unde postez zilnic clipuri informative!
Referințe și notițe
Studiu principal – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34385400/
Descriere a la long:
https://www.science.org/lookup/doi/10.1126/science.abe5017
Alte referințe și notițe
J. Henry, Basal metabolic rate studies in humans: Measurement and development of new equations. Public Health Nutr. 8, 1133–1152 (2005).
CROSSREF PUBMED GOOGLE SCHOLAR
Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO), Human energy requirements: Report of a joint FAO/ WHO/UNU Expert Consultation. Food Nutr. Bull. 26, 166 (2005).
- R. Westerterp, J. O. de Boer, W. H. M. Saris, P. F. M. Schoffelen, F. ten Hoor, Measurement of energy expenditure using doubly labelled water. Int. J. Sports Med. 05, S74–S75 (1984).
- D. Klein, W. P. James, W. W. Wong, C. S. Irving, P. R. Murgatroyd, M. Cabrera, H. M. Dallosso, E. R. Klein, B. L. Nichols, Calorimetric validation of the doubly-labelled water method for determination of energy expenditure in man. Hum. Nutr. Clin. Nutr. 38, 95–106 (1984).
- R. Speakman, Doubly Labelled Water: Theory and Practice (Chapman and Hall, 1997).
- E. Black, W. A. Coward, T. J. Cole, A. M. Prentice, Human energy expenditure in affluent societies: An analysis of 574 doubly-labelled water measurements. Eur. J. Clin. Nutr. 50, 72–92 (1996).
- R. Dugas, R. Harders, S. Merrill, K. Ebersole, D. A. Shoham, E. C. Rush, F. K. Assah, T. Forrester, R. A. Durazo-Arvizu, A. Luke, Energy expenditure in adults living in developing compared with industrialized countries: A meta-analysis of doubly labeled water studies. Am. J. Clin. Nutr. 93, 427–441 (2011).
- Pontzer, R. Durazo-Arvizu, L. R. Dugas, J. Plange-Rhule, P. Bovet, T. E. Forrester, E. V. Lambert, R. S. Cooper, D. A. Schoeller, A. Luke, Constrained total energy expenditure and metabolic adaptation to physical activity in adult humans. Curr. Biol. 26, 410–417 (2016).
- R. Speakman, K. R. Westerterp, Associations between energy demands, physical activity, and body composition in adult humans between 18 and 96 y of age. Am. J. Clin. Nutr. 92, 826–834 (2010).
- F. Butte, Fat intake of children in relation to energy requirements. Am. J. Clin. Nutr. 72 (suppl.), 1246S–1252S (2000).
- L. Cheng, M. Amatoury, K. Steinbeck, Energy expenditure and intake during puberty in healthy nonobese adolescents: A systematic review. Am. J. Clin. Nutr. 104, 1061–1074 (2016).
- L. Wolff-Hughes, D. R. Bassett, E. C. Fitzhugh, Population-referenced percentiles for waist-worn accelerometer-derived total activity counts in U.S. youth: 2003 – 2006 NHANES. PLOS ONE 9, e115915 (2014).
- A. Schmutz, S. R. Haile, C. S. Leeger-Aschmann, T. H. Kakebeeke, A. E. Zysset, N. Messerli-Bürgy, K. Stülb, A. Arhab, A. H. Meyer, S. Munsch, J. J. Puder, O. G. Jenni, S. Kriemler, Physical activity and sedentary behavior in preschoolers: A longitudinal assessment of trajectories and determinants. Int. J. Behav. Nutr. Phys. Act. 15, 35 (2018).
- A. Hnatiuk, K. E. Lamb, N. D. Ridgers, J. Salmon, K. D. Hesketh, Changes in volume and bouts of physical activity and sedentary time across early childhood: A longitudinal study. Int. J. Behav. Nutr. Phys. Act. 16, 42 (2019).
- Hsu, S. Heshka, I. Janumala, M.-Y. Song, M. Horlick, N. Krasnow, D. Gallagher, Larger mass of high-metabolic-rate organs does not explain higher resting energy expenditure in children. Am. J. Clin. Nutr. 77, 1506–1511 (2003).
- Wang, S. B. Heymsfield, Z. Ying, R. N. Pierson Jr., D. Gallagher, S. Gidwani, A cellular level approach to predicting resting energy expenditure: Evaluation of applicability in adolescents. Am. J. Hum. Biol. 22, 476–483 (2010).
- L. Wolff-Hughes, E. C. Fitzhugh, D. R. Bassett, J. R. Churilla, Waist-worn actigraphy: Population-referenced percentiles for total activity counts in U.S. adults. J. Phys. Act. Health 12, 447–453 (2015).
- Aoyagi, S. Park, S. Cho, R. J. Shephard, Objectively measured habitual physical activity and sleep-related phenomena in 1645 people aged 1-91 years: The Nakanojo Community Study. Prev. Med. Rep. 11, 180–186 (2018).
- Gallagher, A. Allen, Z. Wang, S. B. Heymsfield, N. Krasnow, Smaller organ tissue mass in the elderly fails to explain lower resting metabolic rate. Ann. N. Y. Acad. Sci. 904, 449–455 (2000).
- R. Speakman, H. Pontzer, J. Rood, H. Sagayama, D. A. Schoeller, K. R. Westerterp, W. W. Wong, Y. Yamada, C. Loechl, A. J. Murphy-Alford, The International Atomic Energy Agency International Doubly Labelled Water Database: Aims, scope and procedures. Ann. Nutr. Metab. 75, 114–118 (2019).
- R. Speakman, Y. Yamada, H. Sagayama, E. S. F. Berman, P. N. Ainslie, L. F. Andersen, L. J. Anderson, L. Arab, I. Baddou, K. Bedu-Addo, E. E. Blaak, S. Blanc, A. G. Bonomi, C. V. C. Bouten, P. Bovet, M. S. Buchowski, N. F. Butte, S. G. J. A. Camps, G. L. Close, J. A. Cooper, S. A. Creasy, S. K. Das, R. Cooper, L. R. Dugas, C. B. Ebbeling, U. Ekelund, S. Entringer, T. Forrester, B. W. Fudge, A. H. Goris, M. Gurven, C. Hambly, A. El Hamdouchi, M. B. Hoos, S. Hu, N. Joonas, A. M. Joosen, P. Katzmarzyk, K. P. Kempen, M. Kimura, W. E. Kraus, R. F. Kushner, E. V. Lambert, W. R. Leonard, N. Lessan, D. S. Ludwig, C. K. Martin, A. C. Medin, E. P. Meijer, J. C. Morehen, J. P. Morton, M. L. Neuhouser, T. A. Nicklas, R. M. Ojiambo, K. H. Pietiläinen, Y. P. Pitsiladis, J. Plange-Rhule, G. Plasqui, R. L. Prentice, R. A. Rabinovich, S. B. Racette, D. A. Raichlen, E. Ravussin, R. M. Reynolds, S. B. Roberts, A. J. Schuit, A. M. Sjödin, E. Stice, S. S. Urlacher, G. Valenti, L. M. Van Etten, E. A. Van Mil, J. C. K. Wells, G. Wilson, B. M. Wood, J. Yanovski, T. Yoshida, X. Zhang, A. J. Murphy-Alford, C. U. Loechl, E. L. Melanson, A. H. Luke, H. Pontzer, J. Rood, D. A. Schoeller, K. R. Westerterp, W. W. Wong, IAEA DLW database group, A standard calculation methodology for human doubly labeled water studies. Cell Rep. Med. 2, 100203 (2021).
- B. Allison, F. Paultre, M. I. Goran, E. T. Poehlman, S. B. Heymsfield, Statistical considerations regarding the use of ratios to adjust data. Int. J. Obes. Relat. Metab. Disord. 19, 644–652 (1995).
- Alderman, D. Headey, The timing of growth faltering has important implications for observational analyses of the underlying determinants of nutrition outcomes. PLOS ONE 13, e0195904 (2018).
- E. Blundell, C. Gibbons, K. Beaulieu, N. Casanova, C. Duarte, G. Finlayson, R. J. Stubbs, M. Hopkins, The drive to eat in homo sapiens: Energy expenditure drives energy intake. Physiol. Behav. 219, 112846 (2020).
- Wang, Z. Ying, A. Bosy-Westphal, J. Zhang, B. Schautz, W. Later, S. B. Heymsfield, M. J. Müller, Specific metabolic rates of major organs and tissues across adulthood: Evaluation by mechanistic model of resting energy expenditure. Am. J. Clin. Nutr. 92, 1369–1377 (2010).
- Wang, S. Heshka, S. B. Heymsfield, W. Shen, D. Gallagher, A cellular-level approach to predicting resting energy expenditure across the adult years. Am. J. Clin. Nutr. 81, 799–806 (2005).
- Yamada, D. A. Schoeller, E. Nakamura, T. Morimoto, M. Kimura, S. Oda, Extracellular water may mask actual muscle atrophy during aging. J. Gerontol. A Biol. Sci. Med. Sci. 65, 510–516 (2010).
- B. West, J. H. Brown, B. J. Enquist, A general model for ontogenetic growth. Nature 413, 628–631 (2001).
- H. Brown, J. F. Gillooly, A. P. Allen, V. M. Savage, G. B. West, Toward a metabolic theory of ecology. Ecology 85, 1771–1789 (2004).
- D. Montgomery, Changes in the basal metabolic rate of the malnourished infant and their relation to body composition. J. Clin. Invest. 41, 1653–1663 (1962).
- G Brooke, T. Cocks, Y. March, Resting metabolic rate in malnourished babies in relation to total body potassium. Acta Paediatr. Scand. 63, 817–825 (1974).
- F. Btte, W. W. Wong, J. M. Hopkinson, C. J. Heinz, N. R. Mehta, E. O. B. Smith, Energy requirements derived from total energy expenditure and energy deposition during the first 2 y of life. Am. J. Clin. Nutr. 72, 1558–1569 (2000).
- Hernández-Triana, G. Salazar, E. Díaz, V. Sánchez, B. Basabe, S. González, M. E. Díaz, Total energy expenditure by the doubly-labeled water method in rural preschool children in Cuba. Food Nutr. Bull. 23 (Suppl), 76–81 (2002).
- S. Summer, J. M. Pratt, E. A. Koch, J. B. Anderson, Testing a novel method for measuring sleeping metabolic rate in neonates. Respir. Care 59, 1095–1100 (2014).
- F. Butte, W. W. Wong, L. Ferlic, E. O. B. Smith, P. D. Klein, C. Garza, Energy expenditure and deposition of breast-fed and formula-fed infants during early infancy. Pediatr. Res. 28, 631–640 (1990).
- A. Gilmore, N. F. Butte, E. Ravussin, H. Han, J. H. Burton, L. M. Redman, Energy intake and energy expenditure for determining excess weight gain in pregnant women. Obstet. Gynecol. 127, 884–892 (2016).
- R. Goldberg, A. M. Prentice, W. A. Coward, H. L. Davies, P. R. Murgatroyd, C. Wensing, A. E. Black, M. Harding, M. Sawyer, Longitudinal assessment of energy expenditure in pregnancy by the doubly labeled water method. Am. J. Clin. Nutr. 57, 494–505 (1993).
- F. Butte, W. W. Wong, M. S. Treuth, K. J. Ellis, E. O’Brian Smith, Energy requirements during pregnancy based on total energy expenditure and energy deposition. Am. J. Clin. Nutr. 79, 1078–1087 (2004).
- B. Weir, New methods for calculating metabolic rate with special reference to protein metabolism. J. Physiol. 109, 1–9 (1949).
R Core Team, R: A language and environment for statistical computing. R Foundation for Statistical Computing (Vienna, Austria, 2020).
- M. R. Muggeo, Segmented: An R package to fit regression models with broken-line relationships. R News 8, 20–25 (2008).
- Elia, in Physiology, Stress, and Malnutrition, J. M. Kinney, H. N. Tucker, Eds. (Raven Press, 1997), pp. 383–411.
- A. Holliday, D. Potter, A. Jarrah, S. Bearg, The relation of metabolic rate to body weight and organ size. Pediatr. Res. 1, 185–195 (1967).
- A. Holliday, Metabolic rate and organ size during growth from infancy to maturity and during late gastation and early infancy. Pediatrics 47, 169–179 (1971).
- K. Molina, K. Pinneri, J. A. Stash, L. Li, K. Vance, C. Cross, Organ weight reference ranges for ages 0 to 12 years. Am. J. Forensic Med. Pathol. 40, 318–328 (2019).
- Sawabe, M. Saito, M. Naka, I. Kasahara, Y. Saito, T. Arai, A. Hamamatsu, T. Shirasawa, Standard organ weights among elderly Japanese who died in hospital, including 50 centenarians. Pathol. Int. 56, 315–323 (2006).
- Kwon, K. Honegger, M. Mason, Daily physical activity among toddlers: Hip and wrist accelerometer assessments. Int. J. Environ. Res. Public Health 16, 4244 (2019).
- R. Hager, C. E. Gormley, L. W. Latta, M. S. Treuth, L. E. Caulfield, M. M. Black, Toddler physical activity study: Laboratory and community studies to evaluate accelerometer validity and correlates. BMC Public Health 16, 936 (2016).
- Silva, L. Aires, R. M. Santos, S. Vale, G. Welk, J. Mota, Lifespan snapshot of physical activity assessed by accelerometry in Porto. J. Phys. Act. Health 8, 352–360 (2011).
- Doherty, D. Jackson, N. Hammerla, T. Plötz, P. Olivier, M. H. Granat, T. White, V. T. van Hees, M. I. Trenell, C. G. Owen, S. J. Preece, R. Gillions, S. Sheard, T. Peakman, S. Brage, N. J. Wareham, Large scale population assessment of physical activity using wrist worn accelerometers: The UK Biobank Study. PLOS ONE 12, e0169649 (2017).
- S. Blair, J. S. Humphreys, P. Gringras, S. Taheri, N. Scott, A. Emond, J. Henderson, P. J. Fleming, Childhood sleep duration and associated demographic characteristics in an English cohort. Sleep 35, 353–360 (2012).
- Kohyama, J. A. Mindell, A. Sadeh, Sleep characteristics of young children in Japan: Internet study and comparison with other Asian countries. Pediatr. Int. 53, 649–655 (2011).
CROSSREF PUBMED GOOGLE SCHOLAR
- Iglowstein, O. G. Jenni, L. Molinari, R. H. Largo, Sleep duration from infancy to adolescence: Reference values and generational trends. Pediatrics 111, 302–307 (2003).
CROSSREF PUBMED GOOGLE SCHOLAR
- Brambilla, M. Giussani, A. Pasinato, L. Venturelli, F. Privitera, E. Miraglia Del Giudice, S. Sollai, M. Picca, G. Di Mauro, O. Bruni, E. Chiappini; “Ci piace sognare” Study Group, Sleep habits and pattern in 1-14 years old children and relationship with video devices use and evening and night child activities. Ital. J. Pediatr. 43, 7 (2017).
