Despre indicele ponderal, cum se calculează şi patologiile nutriţionale cele mai frecvente
Am primit în ultima perioadă foarte multe întrebări din punct de vedere nutrițional legate de bebeluși și primii ani din viață dpdv al aspectului nutriţional. Cele mai frecvente întrebări se leagă expres de greutatea copilașului: este prea mult sau este prea puțin?
Adevărul este că marea majoritate a întrebărilor se leagă de eventuala malnutriție a bebelușului și mai puțin de eventualitatea de supra-ponderalitate care este de altfel văzută destul de bine cu o clasica sintagmă – “e dolofănel, deci e sănătos!” Evident, nimic nu poate fi mai fals- surplusul de ţesut adipos poate să ascundă forme severe de carenţe şi deficite în raportul de macronutrienţi sau mineralico-vitaminic.
Acum, înainte de a demara acest articol cred că sunt necesare câteva precizări, de așa natură încât voi mămicile, să fiți bine informate de terminolgia medicală – când vizitați medicul pediatru și să nu vă mai sperie orice cuvânt folosit.
Termenul de “distrofie” se folosește la copilașii cu o greutate sub valorile normale (vor fi precizate ulterior) și este des folosit până la vârsta de 3 ani.
După vârsta de 3 ani se folosește termenul de “deficit ponderal” sau “malnutriție”.
Dacă există o asociere cu înălțimea deficitară (sub valorile normale, raportate la vârstă și sex, precum și alți paramentri se folosește terminologia de” hipotrofie staturo-ponderală”.
În cazul în care avem un surplus de greutate se folosesc termenii de paratrofie sau supraponderalitate.
Care sunt criteriile pentru a stabili nivelul optim nutrițional la copilași?
Evaluarea nivelului nutrițional optim la un copilaș se face evident în funcție de anumiți parametri și criterii cum ar fi: vârsta, sexul, greutatea, înălțimea, măsurători specifice(perimetrul abdominal, toracic și cranian), măsurătorile părinților, raportul dintre membrele inferioare respectiv lungimea corpului.
Când facem aceste măsurători?
Aceste măsurători se fac de 2 ori pe săptămână în primele 6 luni, în fiecare lună din a doua jumătate a primului an și ulterior odată la 3-4 luni până la vârsta de 3 anișori, iar după de 3 ori pe an. Aceste măsurători sunt foarte indicate, întru-cât doar așa se poate determina o statistică generală în creșterea copilului și doar în acest fel medicul sau nutriționistul poate adapta planul nutrițional aferent, în timp util.
Care este evoluția clasică a greutății unui copilaș?
Ceea ce urmează să vă prezint ca răspuns la întrebare, este o statistică generală, ce poate diferi foarte mult în funcție de bagajul genetic și diverse afecțiuni… și este mai cu seamă cu titlu orientativ.
În primul an de viață, copilașul are o creștere explozivă de greutate. Prima lună, bebelușul adaugă aproximativ 500g față de greutatea de la naștere și ulterior- până la vârsta de 3 luni mai adaugă câte 750g lunar. După vârsta de 4 luni, creșterea în greutate se reduce la doar 500g lunar aproximativ 4-5 luni, urmând ca până la finele primului an să se reducă la doar 250g pe lună.
Odată ce primul an este finalizat, copilașii iau optim în greutate aproximativ 2000g pe an până la vârsta de 5-6 ani, iar ulterior până la vârstele de 10 ani, băieței și 12 ani fetițe să mai adauge în medie aproximativ 3000g anual.
Cum calculăm dacă bebelușul nostru este în parametri?
Acum dacă vreți să ne aducem aminte de ceva matematică bazică, hai să adăugăm câteva formule de calcul generale.
Cea mai simplă formulă de calcul, dar nu neapărat cea mai fidelă este cea a Indicelului Ponderal: mai precis- raportul dintre greutatea actuală a copilașului și greutatea ideală conform evoluției mai sus precizate. Raportul de normalitate este cuprins între 0.9 și 1.1 – ceea ce este sub această valoare se îndreaptă spre cele 3 grade de distrofie, iar ceea ce depășește se îndreaptă spre obezitate sau paratrofie.
Mai sigur statistic este calculul în baza indicelui nutrițional unde sunt implicați mai mulți parametri, dar valorile sunt similare.
Ce analize sunt necesare în cazul în care bebelușul meu depășește în sus sau în jos indicele ponderal sau nutrițional?
Cele mai indicate analize și ceea ce determină sunt: examen coproparazitologic (după denumire studiem eventualii paraziți din sistemul digestiv), colesterol și trigliceride, ionograma(Ca, Mg, K, Na, P, Cl)- mai precis nivelul de minerale din organism și eventualele deficiențe, hemoleucograma completă (analiza sângelui și componența lui), transaminazele pentru ficat precum și funcțiile rinichilor(sumar de urină), proteinele totale și eventual nivelul imunologic (IgA, IgM și IgC).
Depinzând de cât de gravă este discrepanța între normalitatea greutății și raportul obținut- se recomandă cât mai multe dintre analizele precizate mai sus sau eliminarea cauzelor succesiv (la latitudinea medicului).
Ce putem face în cazul în care copilașul nostru nu este în parametri?
În cazul în care bebelușul este supra-ponderal- (paratrofie) reducerea nivelului caloric (numai sub supravegherea medicului sau nutriționistului specializat în alimentație pentru copii) rezolvă problema în marea majoritate a cazurilor. ATENȚIE! Reducerea calorică zilnică se face treptat cu păstrarea numărului de mese la ore fixe și nu prin reducerea numărului de mese. De asemenea în cazul diversificării- trebuie studiat atent de la caz la caz raportul de macro-nutrienți.
În cazul distrofiei sau malnutriției există un tip de malnutriție foarte des întâlnit: malnutriția protein-calorică (de diverse grade în funcție de raportul obținut la greutate – gradul 3 fiind cea mai severă formă de malnutriție.) Acest tip de malnutriție, se indetifică relativ ușor printr-un examen clinic în care se stabilește raportul între țesut adipos și țesut muscular (de obicei discrepant sau complet redus).
Atenție! Examenul clinic se efectuează numai de către medicul pediatru și nu la domiciliu în baza unui articol via internet (al meu fiind inclus în această categorie). Factorii de determinare a malnutriției protein-calorice țin de măsurarea țesutului adipos, tonusul muscular, coloristica tegumentului, perimetru în diverse zone a corpului – toate evident raportate la înălțime, greutate și sex (pe lângă parametri din bagajul genetic).
Malnutriția protein- calorică poate fi asociată cu anemie (deficiența de fier), deficit de acid folic, carențe vitaminice/mineralice – și după cum îi spune și numele – deficiențe proteice.
Există și forme atipice de malnutriție: distrofie de făinoase (excesul de făinoase din alimentație duce la edeme, astenie și chiar anorexie), distrofia laptelui de vacă sau laptelui praf – provocată de excesul folosirii acestora (duce la tulburări digestive severe), intoleranța la gluten (boala celiacă). Etc.
Tratarea distrofiei, în funcție de carențe, se face printr-o dietă hipercalorică cu regularitatea meselor, aport adițional vitaminic și mineralic (mă repet- depinzând de carențe și sub supravegherea unui specialist medic sau nutriționist), efectuarea diversificării corect, evitarea exceselor de un anumit macro-nutrient și CEL MAI IMPORTANT: informarea din surse credibile de proveniență preferabil medicală (și nu după ureche – sau articole din ziar). Verificați fiecare informație în cel puțin încă două locuri și dacă se dovedește credibilă – puteți aplica- preferabil după ce întrebați și un specialist.
CONSILIERE personalizată direct cu Nutria NutriGo la un click distanță – http://www.nutrigo.ro/consiliere-on-line/
ACCES PREMIUM NutriGo – https://www.nutrigo.ro/premium/ (învață să fii propriul tău nutriționist și Nutria îți pune la dispoziție TOATE uneltele informaționale de care ai nevoie: -calcule calorice, distribuția de macro-nutrienți specifică ție pe mese și zile, rețete delicioase gata calculate, planuri alimentare și de mișcare fizică! + Acces la Grupul secret al Nutriei dedicat și exclusiv numai pentru clienții premium NutriGo.
www.facebook.com/nutrigo.ro/ – Postările nutri-științifice ale Nutriei (like și urmărește pe facebook)
http://www.nutrigo.ro/ TOATE articolele și rețetele
Nutriei https://www.instagram.com/nutrigo.ionut.ignat/ Insta-Nutria
https://www.youtube.com/c/FunandfoodRo/ Vlogurile Youtube ale Nutriei.
[:en]
Despre indicele ponderal, cum se calculează şi patologiile nutriţionale cele mai frecvente
Am primit în ultima perioadă foarte multe întrebări din punct de vedere nutrițional legate de bebeluși și primii ani din viață dpdv al aspectului nutriţional. Cele mai frecvente întrebări se leagă expres de greutatea copilașului: este prea mult sau este prea puțin?
Adevărul este că marea majoritate a întrebărilor se leagă de eventuala malnutriție a bebelușului și mai puțin de eventualitatea de supra-ponderalitate care este de altfel văzută destul de bine cu o clasica sintagmă – “e dolofănel, deci e sănătos!” Evident, nimic nu poate fi mai fals- surplusul de ţesut adipos poate să ascundă forme severe de carenţe şi deficite în raportul de macronutrienţi sau mineralico-vitaminic.
Acum, înainte de a demara acest articol cred că sunt necesare câteva precizări, de așa natură încât voi mămicile, să fiți bine informate de terminolgia medicală – când vizitați medicul pediatru și să nu vă mai sperie orice cuvânt folosit.
Termenul de “distrofie” se folosește la copilașii cu o greutate sub valorile normale (vor fi precizate ulterior) și este des folosit până la vârsta de 3 ani.
După vârsta de 3 ani se folosește termenul de “deficit ponderal” sau “malnutriție”.
Dacă există o asociere cu înălțimea deficitară (sub valorile normale, raportate la vârstă și sex, precum și alți paramentri se folosește terminologia de” hipotrofie staturo-ponderală”.
În cazul în care avem un surplus de greutate se folosesc termenii de paratrofie sau supraponderalitate.
Care sunt criteriile pentru a stabili nivelul optim nutrițional la copilași?
Evaluarea nivelului nutrițional optim la un copilaș se face evident în funcție de anumiți parametri și criterii cum ar fi: vârsta, sexul, greutatea, înălțimea, măsurători specifice(perimetrul abdominal, toracic și cranian), măsurătorile părinților, raportul dintre membrele inferioare respectiv lungimea corpului.
Când facem aceste măsurători?
Aceste măsurători se fac de 2 ori pe săptămână în primele 6 luni, în fiecare lună din a doua jumătate a primului an și ulterior odată la 3-4 luni până la vârsta de 3 anișori, iar după de 3 ori pe an. Aceste măsurători sunt foarte indicate, întru-cât doar așa se poate determina o statistică generală în creșterea copilului și doar în acest fel medicul sau nutriționistul poate adapta planul nutrițional aferent, în timp util.
Care este evoluția clasică a greutății unui copilaș?
Ceea ce urmează să vă prezint ca răspuns la întrebare, este o statistică generală, ce poate diferi foarte mult în funcție de bagajul genetic și diverse afecțiuni… și este mai cu seamă cu titlu orientativ.
În primul an de viață, copilașul are o creștere explozivă de greutate. Prima lună, bebelușul adaugă aproximativ 500g față de greutatea de la naștere și ulterior- până la vârsta de 3 luni mai adaugă câte 750g lunar. După vârsta de 4 luni, creșterea în greutate se reduce la doar 500g lunar aproximativ 4-5 luni, urmând ca până la finele primului an să se reducă la doar 250g pe lună.
Odată ce primul an este finalizat, copilașii iau optim în greutate aproximativ 2000g pe an până la vârsta de 5-6 ani, iar ulterior până la vârstele de 10 ani, băieței și 12 ani fetițe să mai adauge în medie aproximativ 3000g anual.
Cum calculăm dacă bebelușul nostru este în parametri?
Acum dacă vreți să ne aducem aminte de ceva matematică bazică, hai să adăugăm câteva formule de calcul generale.
Cea mai simplă formulă de calcul, dar nu neapărat cea mai fidelă este cea a Indicelului Ponderal: mai precis- raportul dintre greutatea actuală a copilașului și greutatea ideală conform evoluției mai sus precizate. Raportul de normalitate este cuprins între 0.9 și 1.1 – ceea ce este sub această valoare se îndreaptă spre cele 3 grade de distrofie, iar ceea ce depășește se îndreaptă spre obezitate sau paratrofie.
Mai sigur statistic este calculul în baza indicelui nutrițional unde sunt implicați mai mulți parametri, dar valorile sunt similare.
Ce analize sunt necesare în cazul în care bebelușul meu depășește în sus sau în jos indicele ponderal sau nutrițional?
Cele mai indicate analize și ceea ce determină sunt: examen coproparazitologic (după denumire studiem eventualii paraziți din sistemul digestiv), colesterol și trigliceride, ionograma(Ca, Mg, K, Na, P, Cl)- mai precis nivelul de minerale din organism și eventualele deficiențe, hemoleucograma completă (analiza sângelui și componența lui), transaminazele pentru ficat precum și funcțiile rinichilor(sumar de urină), proteinele totale și eventual nivelul imunologic (IgA, IgM și IgC).
Depinzând de cât de gravă este discrepanța între normalitatea greutății și raportul obținut- se recomandă cât mai multe dintre analizele precizate mai sus sau eliminarea cauzelor succesiv (la latitudinea medicului).
Ce putem face în cazul în care copilașul nostru nu este în parametri?
În cazul în care bebelușul este supra-ponderal- (paratrofie) reducerea nivelului caloric (numai sub supravegherea medicului sau nutriționistului specializat în alimentație pentru copii) rezolvă problema în marea majoritate a cazurilor. ATENȚIE! Reducerea calorică zilnică se face treptat cu păstrarea numărului de mese la ore fixe și nu prin reducerea numărului de mese. De asemenea în cazul diversificării- trebuie studiat atent de la caz la caz raportul de macro-nutrienți.
În cazul distrofiei sau malnutriției există un tip de malnutriție foarte des întâlnit: malnutriția protein-calorică (de diverse grade în funcție de raportul obținut la greutate – gradul 3 fiind cea mai severă formă de malnutriție.) Acest tip de malnutriție, se indetifică relativ ușor printr-un examen clinic în care se stabilește raportul între țesut adipos și țesut muscular (de obicei discrepant sau complet redus).
Atenție! Examenul clinic se efectuează numai de către medicul pediatru și nu la domiciliu în baza unui articol via internet (al meu fiind inclus în această categorie). Factorii de determinare a malnutriției protein-calorice țin de măsurarea țesutului adipos, tonusul muscular, coloristica tegumentului, perimetru în diverse zone a corpului – toate evident raportate la înălțime, greutate și sex (pe lângă parametri din bagajul genetic).
Malnutriția protein- calorică poate fi asociată cu anemie (deficiența de fier), deficit de acid folic, carențe vitaminice/mineralice – și după cum îi spune și numele – deficiențe proteice.
Există și forme atipice de malnutriție: distrofie de făinoase (excesul de făinoase din alimentație duce la edeme, astenie și chiar anorexie), distrofia laptelui de vacă sau laptelui praf – provocată de excesul folosirii acestora (duce la tulburări digestive severe), intoleranța la gluten (boala celiacă). Etc.
Tratarea distrofiei, în funcție de carențe, se face printr-o dietă hipercalorică cu regularitatea meselor, aport adițional vitaminic și mineralic (mă repet- depinzând de carențe și sub supravegherea unui specialist medic sau nutriționist), efectuarea diversificării corect, evitarea exceselor de un anumit macro-nutrient și CEL MAI IMPORTANT: informarea din surse credibile de proveniență preferabil medicală (și nu după ureche – sau articole din ziar). Verificați fiecare informație în cel puțin încă două locuri și dacă se dovedește credibilă – puteți aplica- preferabil după ce întrebați și un specialist.
[:]
