Rezistența la insulină, diabetul tip 2 și abordările dietetice pt rezolvarea lor! (da! Se pot reversa… dar trebuie luată în seamă și grăsimea)
Pfaiii… treabă lungă și complicată ce am eu de făcut azi!
Bun, hai la drumul educației nutriționale! În primă instanță – OBLIGATORIU – treceți prin articolul ăsta ca și pre-ambul:
https://www.nutrigo.ro/rezistenta-la-insulina/
Mda! Știu… „Da eu n-am chef să citesc nenea nutriționelu‘ – că mi-e lene! Și prefer să-mi taie piciorul și să orbesc, decât să citesc!” Ok! Treaba ta… Dar ca notă personală, un umanoid fără picioare și orb – are șanse reduse în dragoste pe Tinder! Muhahaha!!!
Hai bine încerc un rezumat! Așadar și prin urmare – rezistența la insulină este indusă de excesul caloric, în speță de carbohidrați rafinați (adică de ăia de se eliberează rapid în matale) și produc insulină la lopată (adică hormonul care transportă glucoza (metabolit al carbohidratului) în celulă să facă energie. În timp, povestea devine iritantă pt celulele noastre, (ca fosta care tot te caută) și celulele noastre devin „rezistente” – adică trosnesc ușa în nas la insulină și iote așa ai devenit rezistent la insulină. TAM TAM TAAAAM!
Prin urmare și așa deci, abordarea dietetică logică ar fi să reduci nivelul de carbohidrați în speță rafinați, scade producția de insulină și celulele noastre „uită” de conflictul cu insulina și re-devin astfel sensibile la insulină… și ai scăpat de rezistență. EVIDENT – că dacă vreunul din voi de citiți asta – credeți că se poate fără a contoriza EXACT câți și ce fel carbi haliți – vă înșelați amarnic! Ba mai mult, pe lângă analizele aferente (glicemie, test glucoză, hemoglobina glicozilată și indicele Homa) pe ai mei pacienți îi pun să facă și grafic zilnic de glicemii bazale dimineața pe mațul gol și post-prandialele (adică după masă) la 1h și 2h – ca să fiu sigur că treaba-i brici!
Ei vezi dragă urmăritaurule – aici intervine buba când nu știi, nu studiezi sau nu aprofundezi mecanismele metabolice (și dai din cioc pe net fără nici o umbră de studiu/pregătire!). Pe lângă carbi – noi mai avem și alți 2 macro-nutrienți pe nume proteine și lipide. Și există și ceva ce se numește rezistență la insulină indusă (mediată) de diacetilgliceroli…
Ce vrei măh!? Iuf, stai laolaltă că explic! – când matale mai ești și obez cu rezistență la insulină, dacă institui sau nu un deficit caloric, vei avea și un nivel mai ridicat de acizi grași care sunt folosiți ca și energie intra-celular – prin urmare rațiile de acetyl CoA/CoA și NADH/NAD+ sunt crescute și inhibă activitatea de a obține energie standard pe bază de glucoză – a piruvatului clasic.
Adică ești așa de gras și ai stocat atâta energie în șuncă, încât organismul vrea s-o folosească și pe aia – și blochează căile clasice de obținere de energie pe bază de sursa preferată – glucoza! (să nu mă crucificați ăștia din breaslă – dar am limitări în „traducerea” pe limba tuturor și nu va fi accurate științific!)
Și iote așa prezența acetil-glicerolilor crește semnalizarea în mușchii scheletici și ficat a PKC-θ și PKC-ε – care duc la inhibarea fosforilării tirozinei – Irs1/Irs2 – și semnalizarea pe calea insulinei – astfel provocânt scăderea sensibilității la insulină și inerent creșterea rezistenței la insulină. (asta-i pt voi, habotnicii turmentați după știință ca mine!).
Nah! N-am ce face să explic altfel și chiar dacă nu înțelegi tot – acceptă că scriu articolul și pt medici și colegi de breaslă în nutriție și dietetică și tre să explic pe 5 limbi practic. Dar citește mai departe… că promit să fiu elocvent la final!
Iote poza –
iote și link-ul pt colegii tehnici – https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3730126/#:~:text=Increased%20intracellular%20diacyglycerols%20lead%20to,activation%20and%20downstream%20insulin%20signaling.
Acu, toată povestea asta în asociere cu cele 2 studii de mai jos ne spune ceva foaaarte interesant ca și concluzie:
În abordarea dietetică de re-sensibilizare la insulină și reversare de diabet tip 2 – nu este suficient să ne ocupăm de carbohidrați ci trebuie să fim atenți și la tipul de grăsimi alimentare pe care le folosim (mai precis să le evităm pe cele saturate)Și aici vb de mentenață de greutate.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15297079/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26615402/
(mai sus știința pt cei de profil)
Și dacă trebuie să coborâm și în țesut adipos, unde în deficit știm deja că pt a lovi adipocitaniile, raportul de grăsimi trebuie să fie unul redus – avem o abordare clasică: Proteina sus (atât pt efectul termic cât și pt protejarea țesuturilor non-adipoase), carbi doar fibroși preferabil și grăsimi doar polinesaturate cu precădere (și cu baftă).
Și repet – pt cei singuratici în abordare fără nutriționist – NU SE POATE LA OCHI! Ai nevoie de un raport specific pt matale, kilele matale, patologiile matale… și tot trebuie cântărit și cuantificat dacă vrei să ai succes pe Tinder.
Ș-am încălecat pe-o șa și v-am rezolvat și insulina!
Ca de obicei la final de articol – vă recomand să rămâneți înțelepți în alegerile alimentare și educați din punct de vedere nutrițional! Și dați și o distribuție că nu doare.. cu mulțumiri anticipate că mă ajutați să duc informația corectă medical și faină mai departe pe acest minunat domeniu al nutriției clinice!
